Indiferent cât încercăm să evităm, câteodată accidentările fac parte din sport. Sunt „câțiva” oameni pe lume care au norocul să nu se accidenteze, prea grav, pe parcursul întregii lor cariere. Însă alții parcă sunt urmăriți de ghinion. Indiferent dacă este prima ta accidentare sau a 50a, durerea realizării faptului că trebuie să iei o pauză, nu pare să scadă niciodată. Să știi însă care este cea mai bună modalitate pentru tine, să revii, este una dintre cele mai importante aptitudini pe care un atlet le poate avea.
Mintea mai întâi, înaintea fizicului
Este tentant ca aproape imediat după accidentare să te gândești deja la drumul spre recuperare. Dar oprește-te puțin și cântărește situația. Te-ai gândit mai întâi cum stai cu psihicul? Cum procesezi noua ta stare? Este ok să fii trist/ă, mai ales dacă accidentarea s-a produs ca urmarea unui antrenament deosebit făcut în vederea participării la un concurs special pentru tine. Calendarul tău s-a schimbat, iar acum s-a schimbat și modul tău de acțiune. Este clar că aceste schimbări din viață te-au afectat mental, chiar dacă încă nu-ți dai seama.
Iată câteva întrebări speciale. După ce îți răspunzi vei afla cum stai cu moralul:
-
Cum stai cu nivelul motivării? Ești motivat/a să te apuci din nou de treabă?
-
Când a fost ultima oară când ai făcut pauză completă de la antrenamente?
-
Cum stai cu stima de sine?
-
Ai un sistem bun de support?
-
Poți vedea și parțile bune care vin cu accidentarea asta?
-
Cei vei face cu timpul liber în exces, acum că nu te vei mai antrena la fel de mult?
-
Mai ai și alte pasiuni în afară de sport?
Articolul a fost publicat în original pe blogul Wahoo și poate fi citit în întregime aici.